Unde se termină albastrul

Aceeași paletă, împărțită de 110 limbi

Spectrul curge fără granițe. Cuvintele îl împart, iar fiecare limbă poate trasa altă hartă. Unele pun o singură frontieră între verde și albastru. Cele mai multe folosesc același cuvânt la ambele capete sau introduc mai multe schimbări.

110 limbiAcoperire
863.280 de judecăți de numireVolum
World Color SurveySurse primare
35 de treceri directeRezultat principal

Trage linia

Banda de mai jos merge de la verde la albastru fără trepte. Luminozitatea și saturația sunt fixe pe toată lungimea, așa că singurul lucru care se schimbă este nuanța. Alege locul în care, pentru tine, verde devine albastru.

Atinge sau apasă acolo unde se termină verdele.

Întrebarea încape în 35 de limbi

Ai tras o singură linie pentru că româna desparte aici verdele de albastru. În World Color Survey, numai 35 din 110 limbi se potrivesc acestei forme. În celelalte, același cuvânt poate acoperi ambele capete sau pot apărea mai multe schimbări.

O singură trecere

În 35 de limbi, cuvântul folosit cel mai des se schimbă o singură dată între verdele și albastrul de referință. Numai aceste poziții apar pe scara de mai sus.

Același cuvânt la ambele capete

În 64 de limbi, plăcuța verde de referință și cea albastră primesc cel mai des același cuvânt. În două dintre ele apare un alt cuvânt între cele două plăcuțe, deci afirmația privește capetele, nu întreaga bandă.

Al treilea cuvânt sau întoarcere

11 limbi introduc un al treilea cuvânt sau revin la unul anterior. Datele lor descriu o zonă, nu o singură frontieră.

Cum arată o limbă întreagă

Aceasta este o hartă a felului în care vorbitorii unei limbi au împărțit paleta. Fiecare dreptunghi este una dintre cele 330 de plăcuțe arătate participanților. Când majoritatea a folosit același cuvânt pentru mai multe plăcuțe, dreptunghiurile lor primesc aceeași culoare pe hartă. Schimbă limba și teritoriile se redesenează.

Alege limba

29 de vorbitori · Un singur cuvânt de la verde la albastru

wɔɔ/wɔ
nye/nyie
finge

Cum citești harta: etichetele de mai sus sunt chiar cuvintele folosite de vorbitori. Pătratul de lângă fiecare cuvânt arată culoarea medie a teritoriului său. De la stânga la dreapta se schimbă nuanța; de sus în jos, plăcuțele merg de la deschis la închis. Coloana separată din stânga este scara de la alb la negru.

Întrebarea greșită a lui Gladstone

În 1858, înainte să ajungă prim-ministru, William Gladstone a publicat trei volume despre Homer. În Iliada și Odiseea a găsit puține cuvinte organizate după nuanță, niciun termen care să corespundă limpede albastrului modern și marea descrisă de șaptesprezece ori prin oinops, adjectivul legat de vin. A conchis că «organul culorii și impresiile lui» erau numai parțial dezvoltate la grecii epocii eroice.

Formularea a fost citită multă vreme ca o teză despre anatomie. Gladstone a precizat mai târziu că vorbea despre o facultate educată și a respins ideea unui defect fizic. Cercetarea actuală arată că grecii distingeau nuanțele, iar cuvintele homerice legau culoarea și de lumină, suprafață, material sau mișcare. Diferența era în felul de a grupa ceea ce vedeau.

Despre cele șaptesprezece mări

Ordinea nu este întâmplătoare

În 1969, Brent Berlin și Paul Kay au propus că termenii de bază pentru culori tind să apară într-o ordine parțial previzibilă. Sistemele cele mai restrânse grupează mai întâi culorile deschise și închise; roșul se separă devreme; apoi apar verdele și galbenul, albastrul, maroul și alte categorii. Ipoteza a fost contestată pentru eșantionul de 20 de limbi și pentru metodă. World Color Survey a extins testul la 110 comunități, cu aceeași paletă de 330 de plăcuțe și circa 24 de vorbitori în fiecare.

Ordinea nu este o scară rigidă, dar răspunsurile păstrează câteva puncte de atracție. Reunind cele două anchete, cele 109.256 de alegeri ale celui mai bun exemplu se concentrează pe anumite plăcuțe; printre culorile cromatice, două vârfuri apar la 2.5G și 2.5PB. Acestea sunt reperele verde și albastru folosite aici. Pozițiile vin din alegerile vorbitorilor, independent de cuvintele englezești «green» și «blue».

Româna și-a luat albastrul dintr-un cuvânt pentru alb

Albastru vine din latinescul albaster, derivat din albus. Sensul de plecare era cenușiu, spălăcit, albicios, iar dicționarul etimologic al lui Alexandru Ciorănescu îl înregistrează păstrat în graiul moldovenesc și în Maramureș, unde albastră se spune despre oaia sură. Cuvântul a ajuns la cerul senin trecând prin cerul palid.

Vânăt vine tot din latină, din venetus. Poate numi albastrul închis cu bătaie spre violet, cenușiul-albăstrui al cailor și culoarea pielii lovite sau înghețate. Româna a moștenit astfel două cuvinte latinești pentru zona albastră: termenul devenit obișnuit, albastru, a pornit de la alb; vânăt a rămas legat de tonuri mai întunecate, cenușii sau violacee.

A doua linie merge de la albastru închis la bleu

În vorbirea curentă, rusa folosește goluboi pentru albastrul deschis și sinii pentru albastrul închis. Jonathan Winawer și colegii au arătat în 2007 că vorbitorii de rusă deosebesc mai repede două mostre aflate de părți diferite ale acestei granițe. Avantajul dispare când fac în același timp o sarcină verbală. Româna are cuvântul bleu pentru albastru deschis; banda de mai jos întreabă unde l-ai folosi.

Unde se termină albastrul închis și începe bleu?

Nu am găsit o anchetă care să măsoare această graniță în română sau să arate că bleu funcționează ca goluboi. Banda păstrează aceeași nuanță și schimbă numai luminozitatea. Alegerea rămâne în browserul tău.

Ce știm și ce rămâne deschis

Stabilit

Limbile pot așeza granițele în locuri diferite și pot grupa culorile în forme diferite. În 64 din 110, plăcuța verde de referință și cea albastră primesc cel mai des același cuvânt. În același timp, alegerile celui mai bun exemplu pentru fiecare termen se adună în câteva regiuni stabile ale paletei.

Încă deschis

Rămâne deschis cât din această grupare vine din vedere și cât din limbă. Debi Roberson, Jules Davidoff și Ian Davies au arătat, lucrând cu vorbitori de berinmo în Papua Noua Guinee și cu himba în Namibia, că granițele proprii fiecărei limbi schimbă rezultatele la teste de memorie și de deosebire a culorilor. Terry Regier, Paul Kay și Richard Cook au arătat în 2005 că exemplele cele mai tipice rămân asemănătoare între limbi în World Color Survey. Cele două rezultate răspund la întrebări diferite: granițele proprii unei limbi pot schimba unele teste, iar exemplele cele mai tipice pot rămâne asemănătoare între limbi.

Ce păstrează și ce pierde ecranul

Plăcuțele originale sunt hârtii din sistemul Munsell, privite într-o lumină de laborator controlată. Aproape o treime dintre culorile lor cele mai intense depășesc gama unui ecran obișnuit. Banda folosește o intensitate pe care ecranele o pot reda. Linia ta poate fi așezată aproximativ în același loc pe șirul de culori, fiindcă nuanțele apar în aceeași ordine; nu este însă o măsurare echivalentă cu testul pe plăcuțe Munsell în lumină controlată.

Pentru fiecare dintre cele 20 de limbi din anexa lui Berlin și Kay există un singur set combinat de răspunsuri și mai multe goluri între culorile de referință. Aceste date rămân în fișierele din spatele paginii și în istoria ideii; cele trei numărători principale folosesc numai World Color Survey, cu o medie de 24 de vorbitori pentru fiecare dintre cele 110 limbi. Întrebarea ți-a fost pusă în românește. Înainte să atingi banda, cuvintele îi dăduseră deja o formă.

Cum au fost calculate cifrele

Pentru fiecare limbă am ales cuvântul folosit cel mai des la fiecare plăcuță și apoi în fiecare coloană de culoare. O poziție intră în comparație când, între plăcuțele verde și albastră de referință, apare un singur grup de coloane numite într-un fel, urmat de un singur grup numit în alt fel. Un al treilea cuvânt, revenirea la primul sau o coloană fără răspunsuri intră separat. Tabelul repetă calculul pe benzi mai înguste, de la culori mai deschise la mai închise.

Verificare pe benzi de rânduri
Rânduri folosite	Treceri clare	Același cuvânt la capete	Tipare mai complexe	Mijlocul trecerilor
B-I	35	64	11	7.5BG–10BG
C-G	34	65	11	7.5BG–10BG
D-F	29	65	16	5BG–7.5BG
E	23	66	21	5BG–7.5BG

Surse

Arhiva oficială World Color Survey publică fișierele, documentația și datele studiului. Cifrele de aici au fost recalculate din versiunea 20110316.

Arhiva de date World Color Survey (versiunea 20110316)
Arhiva conține datele și documentația pentru 110 limbi, cu circa 24 de vorbitori fiecare și 330 de plăcuțe numite una câte una. Din versiunea 20110316 vin cele 863.280 de judecăți și toate pozițiile de graniță calculate aici.
Copia fixată a fișierului WCS-Data-20110316.zip
Aceasta este copia arhivată folosită pentru recalculare. Arhiva live de la Berkeley rămâne locul de pornire pentru documentație și fișierele studiului; linkul de aici fixează exact pachetul analizat.
Berlin & Kay 1969, anexa I, date de numire
Cele 20 de limbi din Basic Color Terms, între care engleza americană și vietnameza. Fișierul public conține un singur set combinat de răspunsuri pentru fiecare limbă, așa că ele rămân context istoric și nu intră în numărătorile principale.
Coordonate CIELAB pentru cele 330 de plăcuțe
Măsurători de laborator ale culorilor celor 330 de plăcuțe. Culorile paginii sunt calculate din ele și ajustate pentru lumina și limitele unui ecran obișnuit.
Regier, Kay & Cook, „Focal colors are universal after all”, PNAS 2005
Argumentul că alegerile celui mai bun exemplu pentru fiecare cuvânt se adună în câteva regiuni ale paletei. Recalcularea de aici găsește aceleași regiuni.
Winawer et al., „Russian blues reveal effects of language on color discrimination”, PNAS 2007
Sursa pentru distincția goluboi/sinii și pentru efectul care dispare sub sarcină verbală. Este o graniță de luminozitate, nu de nuanță, deci nu apare pe prima bandă.
Roberson, Davidoff, Davies & Shapiro, despre himba și berinmo
Partea relativistă a dezbaterii. Berinmo are cinci cuvinte de bază, himba tot cinci, între care burou, care acoperă verdele și albastrul și intră în violet.
dexonline: albastru și vânăt
Articolele DEX și Ciorănescu pentru cele două etimologii latinești și pentru sensul de „sur” păstrat în Moldova și Maramureș.
dexonline: bleu
Definiția folosită pentru a numi capătul deschis al celei de-a doua benzi: bleu înseamnă albastru deschis.
Gladstone, Studies on Homer and the Homeric Age, vol. III, 1858
Volumul al treilea, secțiunea IV, „Homer's Perceptions and Use of Colour”, de la pagina 457, unde Gladstone inventariază adjectivele de culoare și descrie „organul culorii” drept parțial dezvoltat.
Oxford Classical Dictionary, „Colour in Greece and Rome”
Sinteza cercetării actuale: grecii deosebeau nuanțele, iar termenii lor puteau codifica și lumina, suprafața, materialul sau mișcarea.
Geoffrey Sampson, „Gladstone as linguist”
Analizează formularea lui Gladstone și precizarea lui ulterioară că vorbea despre o facultate educată, nu despre un defect fizic al vederii.